Summitul financiar al G-20 de la Gyeongju (Coreea de Sud) s-a închis, sâmbătă, cu un acord istoric de reformare a FMI: Europa a cedat două fotolii din cele 24 care compun Directoratul Executiv al FMI, instituţie pe care vechiul continent o conduce de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Reforma anunţată, care trebuie aprobată de ţările europene în aproximativ un an, va modifica substanţial reprezentarea în cadrul conducerii FMI, făcând loc Chinei, Braziliei, Indiei şi Rusiei printre primele zece membre ale sale, în ceea ce priveşte cotele de reprezentare. Cotele vor determina apoi puterea de vot şi angajamentul financiar.

Cel mai important protagonist al întâlnirii a fost directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, pe care tot mai mulţi analişti îl suspectează că încercă, încetul cu încetul, să încline balanţa puterii către Asia, cel mai solid contributor la bugetul instituţiei. „Europenii încă mai cred că sunt centrul lumii, însă, în realitate, asta nu mai e atât de clar. Acum, întrebarea de pe buzele tutoror este dacă Europa va rămâne un participant într-un joc cu mulţi jucători", spune directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, pentru Der Spiegel.

Ideea că lumea poate să trăiască şi fără Europa are argumente concrete: ţări precum India şi China îşi continuă galopul spre supremaţia economică, în timp ce grupul G-20 se străduieşte să-şi consolidează poziţia de epicentru al unei lumi noi. G-20 i-a dat FMI-ului 850 de miliarde de dolari şi misiunea să rezolve criza. Ce a urmat a fost „cea mai mare coordonare globală dintotdeauna", spune Strauss-Kahn. „Dar realitatea este că G-20 nu lucrează ca un guvern. Dorinţa lor de a conlucra a fost foarte puternică, dar sincer, cred că va scădea", explică el. Prin urmare, FMI ar trebui să devină o agenţie care încearcă să găsească soluţii pentru problemele naţionale şi globale, o instituţie care să propună plan