Nicolae Ceauşescu se închipuia şi se voia a fi omul cu voinţa şi ştiinţa căruia se fac toate în ţară. Conştient ori nu, şi el se supunea însă cenzurii soţiei. Elena Ceauşescu îi controla informaţiile şi îi influenţa deciziile. În funcţie de evenimentele interne şi externe ce solicitau "indicaţia" dictatorialului şef de partid şi de stat, se modela şi programul Cabinetului 2.
Vineri, 22 septembrie, a fost o zi încărcată în agenda ei. A început cu primirea şefului Cancelariei CC, Silviu Curticeanu (orele 9:10-9:17). Apoi l-a primit pe Ştefan Andrei, viceprim-ministru al Guvernului. În calendarul CAER-ului, luna septembrie era a târgurilor internaţionale. Pavilioanele româneşti organizate la Leipzig, Brno, Zagreb şi Plovdiv voiau "să convingă" că România e o forţă a tehnicii mondiale. Au fost două şedinţe în acea zi şi "vizionarea unor machete pe pasarelă" (orele 17:25-18:45).
Prima a fost şedinţa CPEx (orele 10:30-12:45), iar după-amiaza, şedinţă de lucru la săliţă cu Nicolae Ceauşescu (probleme ale industriei alimentare - orele 16:15-17:00). Cinci minute, la Cabinetul 2 a fost reţinut Nicolcioiu, şeful Protocolului de Stat, iar Silviu Curticeanu rechemat după vizionarea machetelor.
Ultimul ei "invitat" a fos Lică Bărbulescu (19:05-19:27). De trei ori însă în acea zi e semnalată prezenţa lui Nicu Ceauşescu (de două ori înaintea şedinţei CPEx şi imediat după şedinţa de lucru cu problemele industriei alimentare). Fără îndoială că vizitele acestea au alimentat imaginaţia şi raţionamentele angajaţilor din apropierea soţilor Ceauşescu. Ofiţerii din serviciul de pază şi protecţie, pensionaţi la vârste tinere comparativ cu vârstele înalţilor tovarăşi, închipuiau de mult scenarii de retragere şi succesiune pentru Ceauşescu. Executanţi docili ai ordinelor Cabinetului 2 - lipsite de orice temei legal -, de a fi continuu su
