Cresterile de tarife la utilitati pun pe jar toti consumatorii, fie ca este vorba de energie, apa sau gaze. Indiferent de statutul juridic, abonatii devin sensibili cand vine vorba de modificari ale tarifelor. Desi pare greu de crezut, in ciuda cresterii de tarife, facturile la apa potabila au scazut ca valoare. Pentru a afla cum este acest lucru posibil, dar si modul in care intervine statul in extinderea si sustinerea finantarilor in domeniul sistemelor de alimentare cu apa potabila si canalizare, am stat de vorba cu Sorin Caian - membru in Comisia Economica din cadrul Asociatiei Romane a Apei. - Mai poate populatia suporta cresteri de tarif la apa potabila? - Raspunsul nu este nici pe departe simplu. In general se accepta un indicator de suportabilitate reprezentand un procent din venitul mediu disponibil pe familie ce este alocat cheltuielilor cu apa si canalizarea. Valoarea maxim acceptata a acestui indicator variaza intre 5%, in tarile slab dezvoltate, spre 1,5-2% in tarile puternic dezvoltate. In Romania, cand s-a luat in calcul prima oara un astfel de indicator, procentul era de 4%. Acum se discuta de 3,5% si chiar 3,2%. Datele statistice confirma ca nivelurile sunt corecte si acceptate de catre consumatori (in sensul platii facturilor). Reactia puternic adversa vizavi de cresterea tarifelor, atat a consumatorilor, cat si a mass-media si a clasei politice, vine si in contextul prezentarii trunchiate a problemei. Ceea ce plateste consumatorul este tariful multiplicat cu cantitatea consumata. Daca in cazul majoritatii utilitatilor cresterea tarifului inseamna automat si cresterea notei de plata, in cazul apei, datorita unui complex de factori (contorizare, cresterea tarifelor, reparatii in interiorul constructiilor consumatorului, educatie etc.), avem de a face cu o scadere a notei de plata in termeni reali in ultimii 10 ani, desi tarifele au cunoscut crester