În 1989, curentele de alimentaţie pentru populaţie erau stabilite în funcţie de ceea ce vedeau demnitarii în vizitele de lucru în străinătate. Doamna Aurora Belouz, la vremea aceea inginer tehnolog în Direcţia de Aliment, Alimentaţie Pu-blică din Ministerul Comerţului Interior, a fost martora multora dintre aceste idei legate de modul de hrană raţional al românului într-o perioadă în care nu exista mai nimic prin magazine.
Unul dintre curentele pe care sistemul a încercat să le impună a fost legat de "consumul de legume, care, după mine, era foarte bun, adică două treimi legume şi o treime carne. Se traduce şi în ziua de astăzi, pentru că între timp ne-am documentat şi am văzut că este bine aşa", îşi aminteşte Aurora Belouz. Numai că în 1989 lumea era nemulţumită şi nu înţelegea de ce trebuie să mănânce mai mult zarzavat decât carne.
"Toată problema a pornit şi de la o lipsă de documentare, pentru că noi nu aveam acces la informaţii şi nici nu ştiam de fapt ce presupune acest program raţional pe care străinii deja îl aplicau. Aceste curente erau implementate cu scopul de a face economie. Unul dintre ele a fost «Folosiţi porumbul!». Dar nu acela furajer, pe care îl aveam noi în ţară. Cineva fusese în Polonia şi observase acolo preparate cu porumb, dar acela era zaharat, foarte mic şi bun, pe care îl mâncăm noi astăzi. Dar la noi curentul s-a aplicat cu porumb românesc, furajer."
MODA PASTELOR FĂINOASE
Moda porumbului trecuse şi, după o altă vizită în străinătate a marilor demnitari, românii s-au văzut nevoiţi să consume cartofi şi paste făinoase la fiecare masă.
"După aceea, un alt curent a venit din Germania", îşi aduce aminte doamna Belouz. "Cineva fusese acolo... Aceşti «cineva» sunt staff-urile ministerului. Cineva fusese acolo şi a văzut că se consumau mult cartof şi multe paste făinoase. Ş
