În ziua în care americanii ajungeau pe Lună, Ceauşescu se mândrea cu exemplarul 10.000 al primului autoturism românesc. La 21 iulie 1969, Ceauşescu le transmitea oamenilor din Colibaşi să urmeze exemplul „tovarăşilor ruşi care au ajuns pe Lună“. La 22 iulie 1969, în colţul din dreapta jos al primei pagini din „Scînteia”, scris cu litere de-o şchioapă, apărea următorul anunţ: „Un succes strălucit al gândirii ştiinţifice: Oameni pe lună!”.
Citiţi şi:
SUA nu au renunţat la colonizarea Lunii
VIDEO Odiseea primului pas pe Lună: adevăr sau farsă?
Adevărata realitate a vremurilor avea însă să-şi ia „revanşa” pe tot restul paginii întâi a aceleiaşi publicaţii. Sub titlul „Vizita conducătorilor de partid şi de stat în judeţul Argeş”, ce se întindea pe jumătate din spaţiul destinat redactării, era descrisă, cu lux de amănunte, una dintre peregrinările prin ţară ce anunţau al X-lea Congres al PCR.
Se întâmplase cu o zi înainte, la 21 iulie 1969, la numai câteva ore după ce americanii revendicau marea victorie ştiinţifică a primei aselenizări, iar cuvintele „The Eagle has landed” făceau înconjurul lumii.
În acea dimineaţă, românii hipnotizaţi de imaginile ce se transmiteau în direct la televizor îl puteau vedea, la ora locală 4.56 (2.56, după standardul UTC), pe astronautul Neil Armstrong păşind pe Lună în ceea ce şi-a revendicat în istorie, deopotrivă, titlurile de „cea mai mare descoperire ştiinţifică” şi „cea mai mare manipulare a maselor”.
La 40 de ani de la acele evenimente ce aveau să schimbe iremediabil istoria de după, „Adevărul” vă prezintă o poveste despre propagandă şi confuzia din România. O istorisire despre cum s-a văzut aselenizarea de la Uzinele Colibaşi şi de ce a găsit de cuviinţă Ceauşescu să compare mersul pe Lună cu Dacia 1100.
„The Eagle has landed“
