O parte tulbure din istoria veche a Canadei arată existenţa unui presupus Holocaust împotriva coloniştilor francezi din America de Nord.
Istoria secolului XX a fost marcată de numeroase orori. Printre cele mai dure se numără Holocaustul nazist şi lagărele de concentrare de la Auschwitz ori Bergen-Belsen. Tot secolul XX a adus şi ciuma roşie a comunismului, cu lagărele de exterminare din Gulagul sovietic, dar şi cu experimente sinistre, precum cele din temniţele româneşti de la Piteşti, Sighetu Marmaţiei, Aiud, Gherla şi multe altele. Există şi istorici care spun că aceste orori ar fi fost brevetate, la o altă scară şi în alte condiţii, de către britanici, în America de Nord. Iar victimele lor ar fi fost acadienii, membrii unei populaţii francofone, care locuia pe teritoriul Canadei de azi, dar şi în statul american Maine de azi. Controversele legate de acest subiect sunt foarte vii, iar istoricii implicaţi în ele se acuză unii pe alţii de subiectivism şi de folosirea uner metode neştiinţifice.
Cine sunt acadienii?
Membrii populaţiei acadiene erau, de fapt, colonişti francezi stabiliţi în Canada în secolul XVII. Ei erau stabiliţi în zone ca Nova Scotia, New Brunswick, o parte din Quebec şi în zona Insulei Prinţul Edward. Împreună cu o parte a actualului stat federal Maine, aceste teritorii formau Acadia, o colonie separată de Canada franceză. Această colonie a fost fondată în jurul anului 1630. Tocmai de aceea mulţi istorici consideră că Acadia are o tradiţie şi o istorie diferite de cea a Quebecului de azi, deşi cei mai mulţi dintre descendenţii acadienilor de odinioară locuiesc în Quebec. În 1710, Acadia a fost cucerită de britanici.
Au izbucnit însă noi războaie între francezi şi englezi. Duritatea luptelor, în care au fost implicate, în America de Nord, diferite triburi indiene, l‑au inspirat şi pe scriitorul american James Fenim
