Liderii PD nu ostenesc insă a cănta votul uninominal in cazul alegerilor de deputaţi şi senatori. E o contradicţie? Nici vorbă. Poziţia faţă de alegerea preşedintelui consiliului judeţean i-a trădat.

La Legea votului uninominal, adusă in faţa Parlamentului prin procedura de excepţie a asumării răspunderii, partidele au inaintat Guvernului 113 amendamente. Printre acestea s-a numărat şi cel prin care PSD cerea ca preşedinţii consiliilor judeţene să fie aleşi prin vot uninominal. Alegerea preşedinţilor de consilii judeţene e reglementată de Lega nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţii administraţiei publice locale, de Legea nr. 21/2001 a administraţiei publice locale şi de Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali. Votul uninominal face obiectul unei legi pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului. Chiar dacă PSD se referea la alegerea preşedinţilor prin vot uninominal, amendamentul pus pe masa Guvernului n-avea nici o legătură cu legea pentru care-şi asuma răspunderea Cabinetul Tărieanu. El ţinea de un alt domeniu al vieţii noastre publice: cel al administraţiei locale. Guvernul avea toate temeiurile să respingă acest amendament, ba chiar, la o adică, şi să-i dea cu el in cap PSD-ului. Ataşarea lui la legea votului uninominal era sinonimă cu a pune pană de cocoş la pălăria unei ciuperci. Şi cu toate acestea Guvernul l-a acceptat, ba mai mult, pentru asta a modificat şi titlul legii pentru care şi-a asumat răspunderea. PSD a inaintat acest amendament deoarece stă foarte bine la capitolul preşedinţi de consilii judeţene. In temeiurile reglementărilor anterioare, preşedintele consiliului judeţean era ales de membrii consiliului judeţean. Cum insă după alegerile locale urma o epocă de miş-maşuri politicianiste, nu de puţine ori, PSD s-a trezit că deşi a obţinut la scutin cel mai mare număr de consilieri, preşedintele consiliului judeţea