Am aterizat in Malta vineri, la ora 5 dimineata si de la aeroport am luat un autocar spre St Juliens,unde ma astepta cazarea la hotel Intercontinental.

Prima impresie asupra insulei (intr-o stare de semisomnolenta) mi-a lasat-o arhitectura galbena, rumenita, a cladirilor si petele de culori aruncate parca de pensula unui copil pe o panza veche gasita in pod, ce reprezentau vegetatia bogata de palmieri si flori mov si rosii. La ora aceea nu erau pe strada oameni si masini care sa dea viata orasului, prin urmare acesta se prezenta static si simplu in paleta sa de culori si in arhitectura cladirilor fara acoperis (parca sa primeasca si mai mult soare), si a stradutelor destul de stramte pe care traficul din cate am inteles poate sa devina infernal (maltezii sunt la fel de impulsivi si galagiosi la volan precum multi dintre soferii din Bucuresti, desi ei o pun pe seama caracterului mediteraneean).

Dupa 30 de minute de mers cu autobuzul (Malta intreaga poate fi strabatuta in 40 de minute daca nu e trafic) am ajuns in St Juliens care e cartierul "de petreceri" al Maltei. Strazile (doua mai exact) flancate de o parte si de alta de magazine inchise, hoteluri si bannere imense cu Sex and the City mai afisau inca semnele dezmatului care probabil avusese loc cu o seara inainte, cateva sticle goale si hartii se mai rostogoleau stinghere pe trotuar pana sa ajunga in sacii oamenilor de la salubrizare care incepusera lucrul. Seara am vrut sa explorez viata de noapte care lasase atatea ravagii dimineata pe strazi si am descoperit o multime de cluburi (preturile sunt cam ca in cluburile "de fite" din Bucuresti) asezate unul langa altul, cu muzica cam veche si pline de adolescenti britanici imbracati ce-i drept foarte cool. Daca esti intr-un grup mai mare de prieteni te poti distra, eu am preferat sa ma retrag, dezamagita ca nu descoperisem o mica Ib