Credite de peste 5,4 miliarde de lei (1,2 mld. euro) aveau întârzieri la plată mai mari de 90 de zile, fiind trecute de bănci în categoria pierdere, ceea ce înseamnă că şansele de recuperare a acestora sunt aproape nule.
Volumul total al restanţelor acumulate de populaţie la plata ratelor la credite s-a apropiat de 7,5 miliarde de lei (1,7 mld. euro) la sfârşitul anului trecut, fiind în creştere cu 36% faţă de aceeaşi perioadă din 2010, arată datele BNR.
Saltul înregistrat în decembrie a fost de circa 100 milioane lei (23 mil. euro), adică sub media lunară din 2011, în contextul în care presiunea pe portofoliile în lei s-a diminuat în ultima lună a anului, dar restanţele la valută au continuat să crească.
Cele mai optimiste estimări ale bancherilor indică o reducere vizibilă a presiunii pe portofoliile de credite după jumătatea acestui an, în condiţiile în care economia dă semne firave de revenire şi este de aşteptat ca acestea să se transmită în comportamentul de plată al clienţilor cu o oarecare întârziere.
Cea mai mare pondere a restanţelor se înregistrează în continuare la creditele în lei, sumele întârziate la plată mai mult de 30 de zile totalizând 3 mld. lei (700 mil. euro), respectiv 8,6% din creditele în lei contractate de populaţie.
Restanţele la creditele în lei s-au menţinut la un nivel relativ constant în ultima jumătate de an, după ce la începutul crizei finanţările în monedă locală, cele mai multe fiind împrumuturi fără garanţii, au avansat rapid. Creditele în euro care înregistrează întârzieri la plată vin însă puternic din urmă, soldul acestora depăşind 2,9 miliarde de lei (670 mil. euro), fiind în creştere cu 50% faţă de sfârşitul lunii decembrie 2010.
Cel mai rapid ritm de creştere a fost consemnat însă de restanţele la creditele în franci elveţieni, care au urcat la echivalentul a 1,47 miliarde de lei (340 mil.
