Odata cu constientizarea dusmanului numarul 1 din prezent, incalzirea globala datorata efectului de sera, energia atomica (relativ putin generatoare de dioxid de carbon) a devenit "frecventabila" chiar si pentru unii puristi ecologici. In anii '80, era de la sine inteles pentru miscarea de stinga din Europa Occidentala sa protesteze fervent impotriva energiei nucleare. Aceasta era vazuta, mai ales dupa oribilul accident de la Cernobil (si dupa astazi aproape uitatul incident de la reactorul american Three Miles Island) ca o amenintare directa la adresa viitorului omenirii. Viziunile horror ale unei ierni nucleare propagate initial de catre literatura SF trecusera in constiinta publica. In Germania mai ales, unde miscarea ecologista a capatat un avint (inclusiv politic) fara precedent, s-a cerut insistent inchiderea tuturor instalatiilor de generare a energiei electrice bazate pe puterea nucleara. Odata cu participarea ecologistilor la putere, in anul 2000, "verzii" au impus prin lege inchiderea tuturor instalatiilor nucleare germane pina in anul 2021. Mai putin radicale, celelalte tari vest-europene au urmat acelasi trend, in sensul stoparii construirii de noi centrale nucleare. Ceea ce parea de la sine inteles in urma cu zece ani s-ar putea schimba in curind. Cresterea galopanta a pretului titeiului, urmata indeaproape de cea a gazelor, ar putea duce la reconsiderarea energiei atomice ca o sursa de energie pentru viitor. Previziunile privind pretul barilului de petrol sint extrem de sumbre: aflat in prezent la circa 140 de dolari per baril, acesta ar putea creste in urmatoarele luni la un greu de suportat 250 de dolari. Ca o consecinta directa, costurile vietii se vor majora radical. Se vor cheltui mai multi bani cu alimentele, costurile incalzirii locuintelor vor creste in continuare, se vor modifica obiceiurile legate de condusul masinii, se va munci mai mult pent