Tendinţa sistemului educaţional românesc de a favoriza elitele în detrimentul elevilor de nivel mediu şi slab aduce ţării medalii la olimpiadele internaţionale. Per ansamblu, învăţământul românesc are însă de suferit, susţin specialişti în educaţie şi psihologi.

Intenţia unei şcoli din Capitală de a crea o clasă de „elită“ cu cei mai buni elevi la matematică de clasa a V-a, dintre cei deja selectaţi la profilul intensiv, a dus la amendarea cu 1.000 de lei de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) şi a născut o dezbatere aprinsă între părinţi, care au reclamat cazul, profesori şi specialişti.

În timp ce oamenii din sistem susţin că performanţa se obţine prin selecţia celor mai buni şi educarea lor alături de elevi de acelaşi nivel, specialiştii şi psihologii spun că terenul este unul sensibil: atât părinţii, cât şi statul ar trebui să înţeleagă faptul că elevii sunt diferiţi şi trebuie să existe acelaşi sprijin şi pentru cei de nivel mediu şi pentru elite.

Practic, astfel de clase unde învaţă în regim intensiv elevii foarte buni la o limbă străină sau la matematică se înfiinţează anual, cu acordul părinţilor, spune inspectorul general şcolar din Bucureşti, Constantin Trăistaru, instituţia fiind şi cea care acordă avizele în acest sens.

„Iniţial, părinţii au acceptat această ierarhizare, dar atunci când s-au trezit cu copiii în ultima clasă, normal că au fost nemulţumiţi şi au făcut plângeri”, explică acesta cazul care a izbucnit la Şcoala Gimnazială nr. 81. „Aici, copiii deja intraţi la două clase de intensiv matematică au dat un nou test de competenţe, iar cei mai buni dintre ei urmau să alcătuiască o clasă de elită“ , a explicat pentru „Adevărul” preşedintele CNCD, Asztalos Csaba.

„Legea interzice clasele de elită“

„Clasei mai slabe nu i s-au asigurat aceleaşi condiţii de învăţământ, cum ar fi profesori l