Mici, graşi şi frumoşi, dar nesănătoşi
Un semnal de alarmă în privinţa obezităţii îl reprezintă creşterea tot mai mare a numărului de cazuri la copii. Dacă până mai acum zece ani, cazurile de obezitate la copiii din România erau foarte rare, acestea au "izbucnit" după anii ‘90, o dată cu primele generaţii care au făcut inaugurarea produselor fast-food ajunse şi la noi în ţară. Aceste generaţii încep să aibă acum probleme cu controlul apetitului şi al greutăţii corporale, mai ales că şi-au păstrat aceste obiceiuri alimentare, pentru că au fost "fidelizaţi" de companiile producătoare de hamburgeri delicioşi, gogoşele, prăjiturele... împănate cu substanţe ce le-a provocat dependenţă. Aceste programe de fidelizare a clienţilor practicate de companiile producătoare şi furnizoare "îl ţin prizonier ani de zile şi e nevoie de un exerciţiu dificil de voinţă ca tânărul să se sustragă acestui tip de alimentaţie şi, implicit, acestui tip de marketing", observa specialistul în igienă alimentară, Gheorghe Mencinicopshi. În ultimul clasament al copiilor obezi din Europa, România a ocupat locul al treilea.
România dolofană
În statisticile din 2008, România arăta cam aşa: un sfert din populaţia sa era obeză adică aproximativ 4,5 milioane de persoane adulte, iar 8 milioane, supraponderale. Cea mai recentă statistică, de anul trecut, plasa România pe locul al treilea în rândul ţărilor europene "obeze". În principal, obezitatea este provocată de proastele obiceiuri alimentare, ca mesele neregulate sau săritul peste mesele principale ale zilei din diverse motive, în special din cauza supraîncărcării programului de lucru şi "rezervarea" pentru o masă copioasă, dar împovărătoare pentru organism, luată seara târziu. De asemenea, preferinţa pentru hrana procesată, în detrimentul produselor naturale, preferată din comoditate sau din lipsa de timp pentru prepara