Acum 600.000 de ani, pe Marte aveau loc furtuni violente de praf, arată un studiu al Institutului Southwest Reasearch (SUA), citat de Huffington Post. "Era un loc foarte neplăcut să stai", spune Roger Phillips, coordonatorul cercetării.
Afirmaţia vine în urma descoperirii unui "uriaş zăcământ subteran" de "gheaţă uscată", adică de dioxid de carbon îngheţat, în apropierea polului sud al planetei. Cercetătorii spun că o parte din această pătură de dioxid de carbon făcea parte din atmosfera lui Marte, care era mult mai densă acum 600.000 de ani.
Oamenii de ştiinţă susţin că, în momentul în care axa planetei roşii s-a înclinat, razele Soarelui au topit o parte din dioxidul de carbon îngheţat, fapt care a făcut ca atmosfera să devină mai densă, iar praful ridicat să creeze furtuni violente. Totuşi, o atmosferă mai "groasă" înseamnă şi mai multe regiuni unde ar fi putut exista apă în stare lichidă, considerată un ingredient esenţial al vieţii.
Astăzi, planeta roşie este mult mai rece, fiind bombardată constant de radiaţii letale. Atmosfera sa este de 100 de ori mai rarefiată comparativ cu cea a Pământului, scrie Huffington Post.
Crusta de gheaţă de pe Marte, care acoperă o suprafaţă cât jumătate din România, a fost descoperită folosind un radar al NASA. Cercetătorii estimează că pe Marte a existat de 30 de ori mai mult dioxid de carbon decât se credea înainte, fapt care ar putea explica modul în care a "dispărut" atmosfera marţiană.
"Este cu adevărat o comoară îngropată. Am găsit ceva în subsol despre care nimeni nu ştia că se află acolo", a spus Jeffrey Plaut de la NASA, parte a studiului.
Deşi masa de dioxid de carbon ar putea părea mare, Huffington Post relatează că nu este suficientă pentru a permite existenţa apei lichide la suprafaţa planetei. "Atmosfera ar fi fost oricum destul de subţire şi nu ar fi putut încălzi suficient de mult
