Dragii mei,
Eu n-o să vă spun dilemele de la scara mea. Vă spun doar ce ştiu.
Bună ziua! Mă numesc Alexandra şi stau la scara 4.
Cînd eram mică mă jucam cu mingea în faţa scării. Uneori nimerea pe "casa scării". Era o aventură s-o recuperezi. Întîi se stabilea în şleahta de plozi cine se urcă pe scară. Apoi, eroului ales i se "făcea scara" cu mîinile (ştiţi cum: cu degetele unele printre altele, cu palmele în sus) ca să se poată sui pe calorifer apoi pe ochiul de geam de deasupra "casei scării". Era teribil. Găseai o mulţime de chestii aruncate acolo.
La stînga scării veghează patru tomberoane. Vara put.
La parter o puştioaică chicoteşte cu prietenul ei cîte o oră. Dacă e bec, uneori, poţi constata că e altul decît săptămîna trecută. Cînd cineva aşteaptă liftul se potolesc şi se aşterne o tăcere amuzantă.
Am văzut deja cîteva generaţii "discutînd" la parter.
La un etaj nişte fete stau de vorbă cîteva ore. Lumina pe scară se închide automat la 2 minute (aşa cred). Ele o aprind la loc de fiecare dată aşa că la un moment dat vine administratorul şi ţipă la ele că tot blocul trebuie să plătească lumina!
Nunţi n-am prea avut. Mai mult înmormîntări.
La etajul 1 o bătrînă are cîteva pisici şi un cîine. Mirosul pătrunzător urcă tenace multe etaje deasupra. Oamenii sînt disperaţi.
La 4 stă un profesor de matematică pensionar care mă întreba Pitagora de cîte ori mă prindea în lift. Acum că sînt mare am scăpat.
La 9 stă un băiat care e manechin. Dacă te nimereşti cu el la lift se cheamă că ai avut o zi norocoasă... Păi nu? Doar a prezentat la... nu mai zic unde!
La etajul 10 o familie are doi cîini foarte frumoşi.
Avem "pe scară" şi vreo cîteva uşi cu zorzoane, împopoţonate. Restul sînt "tip". Preşurile nu se prea fură, din ce ştiu eu.
Pe la 16 ani prietenul te aducea acasă pînă în scară ca să te p
