Valoarea medie a şpăgii şi evaziunii fiscale în Portul Constanţa a fost, în 2010, de 2,5 miliarde de euro în condiţiile în care traficul a scăzut de aproape trei ori faţă de 2007.

Sumele vehiculate în dosarul dosarul "Şpagă în Portul Constanţa" sunt halucinante. Un simplu calcul matematic arată că, într-un an, mita totală plătită împreună cu evaziunea fiscală aferentă putea ajunge şi la 2,5 miliarde de euro. La fel şi paguba produsă bugetului consolidat al Uniunii Europene, căci aceasta ar fi fost destinaţia taxelor vamale neachitate la intrarea prin Portul Constanţa. Luând ca bază de calcul o şpagă medie de 20% din valoarea taxelor eludate, cifrele vorbesc de la sine. Un alt amănunt ar fi acela că cifrele sunt aferente traficului de containere din 2010, din Portul Constanţa, care este cu aproape 300% mai mic faţă de cel din 2007.

Situaţie în care nu mai miră că reţeaua de contrabandişti a penetrat până la vârful unor ministere sau al Parlamentului.

Şpagă în miliarde de euro

Procurorii DNA au reţinut că fiecare container care trecea prin Portul Constanţa era "vămuit" cu o sumă cuprinsă între o mie şi şapte mii de euro. Potrivit datelor oficiale, prin port au tranzitat, în anul 2010, 353.711 containere. Calculând la o şpagă medie de patru mii de euro pentru fiecare unul din trei container, suma rezultată este de aproximativ 500 de milioane de euro. Cum, de regulă, "comisioanele" reprezintă 20-25% din valoarea taxelor eludate, rezultă că media evaziunii fiscale făcute prin Portul Constanţa, în 2010, a fost de aproximativ 2 miliarde de euro. Mare parte a acestor bani ar fi trebuit să ajungă la bugetul consolidat al Uniunii Europene, căci singura contribuţie a României către acesta este re prezentată de taxele vamale. Tot în încercarea de a reda dimensiunea reală a "jafului" din Portul Constanţa, menţionăm că România