Justitia a condamnat mai multi reprezentanti ai unor firme private decat ai autoritatilor publice pentru infractiuni legate de fondurile europene, iar cazurile de fraudă s-au triplat în 2012 faţă de 2010, potrivit unei analize a Societăţii Academice din România /SAR/, prezentată luni de Răzvan Orăşanu, director de cercetare la SAR.
Potrivit Agerpres, analiza SAR, pe baza datelor DNA şi DLAF şi a deciziilor definitive de condamnare în dosare având ca obiect utilizarea fondurilor europene, arată că mediul privat (asociaţi, administratori, acţionari, directori, manageri sau angajaţi ai unor companii private) deţine o proporţie de 57,20% din totalul cazurilor, urmat de autorităţile publice locale (primari, viceprimari, consilieri locali şi funcţionari publici) - 26,52%, ONG-uri - 8,71%, persoane fizice, majoritatea fermieri - 7,58%.
"Topul" metodelor de fraudare identificate de SAR este condus de:
abuzul în serviciu şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice/persoanelor, luarea de mită şi instigarea la luare de mită, folosirea serviciilor de consultanţă pe parcursul proiectului pentru a masca deturnarea de fonduri (metodă numită 'şpaga 2.0' de experţii SAR), cheltuirea fondurilor europene în alte scopuri, investiţii cu bani europeni care devin de utilitate personală, oferte tehnice false, decontul banilor pe societăţi fictive, tergiversarea încheierii contractului după atribuire, fuga cu prefinanţarea, spălare de bani.
Cel mai afectat fond european a fost fondul de pre-aderare PHARE, menţionat în proporţie de 46,59%, urmat de fondul SAPARD, axat pe agricultură şi devoltare rurală - 17,42%. Pe locul trei se situează două fonduri destinate exclusiv agriculturii, menţionate împreună în deciziile penale - Fondul European de Garantare Agricolă FEGA şi Fondul Europen Agricol pentru Dezvoltare Regională FEADR - 12,12% din to
