FOTOGRAME FARA OBIECTIV O imagine ce a impresionat o pelicula ori a fost achizitionata pe un card al unui aparat fotografic, odata intrata in calculator, prin scanare sau, respectiv, descarcare, devine o suita de biti arhivata in vecia noii ere digitale. Aici, cu ajutorul unor programe sofisticate, dar usor de utilizat, ea poate fi prelucrata si modificata sau, mai rau, manipulata si trucata. Riscul este ca, in absenta unui original ori a unui martor, falsul sa ne devina adevar de necontestat, impinzind lumea informatizata globala. Crucea fotografiei se numeste digi-grafie si ii poate fi rascruce estetica sau mormint al veridicitatii. In primul caz, spre beneficiul ambelor directii si categorii de artisti, ramificarea se va produce in timp, asa cum din epopei s-au desprins romanele si din piesele concertante, simfoniile. Grafizata, fractalizata, profund modificata in forma si culoare, noua imagine prelucrata nu va mai avea nici o legatura cu fotografia ce a incercat sa surprinda un crimpei din realitate si, in consecinta, grilele de apreciere ale celor doua tipuri de arte vizuale vor fi diferite. Daca nu ni se precizeaza insa ca poza este abil trucata, avem de a face cu o manipulare nu artistica, ci, din pacate, informatica. Istoria fotografiei artistice si a foto-jurnalismului e plina de nostime productii in care persoane sau obiecte apareau ori dispareau din cliseele originale, prin voia creatorului sau a cenzorului. Inainte vreme, datorita tehnologiei precare, ne-computerizate, falsurile puteau fi usor depistate. Astazi, insa, in ton cu vremea cea moderna, contrafacerea poate fi detectata cu mult mai greu. Fotografii rabdatori si sirguinciosi desigur ca sint scandalizati de catre plasto-grafii ce nu sint neaparat plasticieni. Primii stau pe brinci, ore in sir, pazind un deal pentru a surprinde in cadru o raza de soare sau o pasare, ultimii, in fata monitorului, li