» Monumentul megalitic a fost un loc de inmormantare pentru elite.
» Complexul atrage anual mii de persoane pentru celebrarea solstitiului de vara.
Stonehenge, cel mai celebru si misterios monument megalitic din Europa, aflat in vestul Angliei, a fost un cimitir inca de la originile sale, in urma cu 5.000 de ani, asa cum releva primele datari cu radiocarbon asupra resturilor umane ale corpurilor incinerate. Este pentru prima oara cand mormintele de la Stonehenge sunt datate cu Carbon-14, desi resturile umane au fost scoase la lumina in anii ’50 si conservate in muzeul apropiat de la Salisbury.
Situl Stonehenge "a fost un cimitir de la inceputuri si pana la zenitul sau, in mijlocul celui de-al treilea mileniu inainte de era noastra", a precizat Mike Parker Pearson, arheolog la Universitatea din Sheffield (Marea Britanie). El conduce proiectul arheologic "Stonehenge Riverside", cu concursul fundatiei americane a National Geographic, proiect ce se va incheia in 2010. Resturile umane calcinate descoperite in acest "cel mai vechi cimitir" dateaza dintr-o perioada cuprinsa intre 3.030 si 2.880 i.Hr. Au fost supuse analizelor cu Carbon-14 mici bucati de oase carbonizate si de dinti provenind dintr-una din gropile de pe taluzul circular ce inconjoara situl, numita "Groapa lui Audrey". Pana acum, arheologii considerau ca Stonehenge a inceput a fi cimitir doar intre 2.700 si 2600 i.Hr., inainte de a fi ridicate celebrele blocuri de gresie.
Un al doilea sit al cimitirului contine resturile incinerate ale unui adult si dateaza din 2.930-2.870 i.Hr. Cel mai recent mormant din acest grup, cel al unei tinere femei de 25 de ani, dateaza din perioada 2.570 si 2.340 i.Hr. si corespunde perioadei ce marcheaza debutul edificarii blocurilor de gresie. Arheologii estimeaza ca in situl megalitic ar putea fi ingropate circa 240 de persoane (c