Ministerul Transporturilor nu pare să rezolve prea curând puzzle-ul infrastructurii rutiere româneşti. Dacă în mod normal la un astfel de joc regula spune că trebuie să asamblezi piesele dinspre exterior spre interior, începând cu rama, instituţia care are în subordine dezvoltarea infrastructurii naţionale încă se află la stadiul în care "aruncă" cu porţiuni de autostrăzi de 20-30 de kilometri pe harta ţării, care practic leagă "nimic de nimic".
România are în prezent 314 kilometri de autostrăzi, aflându-se la coada ierarhiei europene la acest capitol, iar conducând la limita vitezei legale pe oricare dintre cele patru tronsoane finalizate înseamnă o "călătorie" de cel mult o oră, o oră şi un sfert.
În ultimul an au fost atribuite contracte de construcţie pentru peste 180 de kilometri de autostrăzi, iar Anca Boagiu susţinea recent că anul acesta vor fi finalizaţi 130 de kilometri de autostradă, şi anume Timişoara-Arad, Medgidia-Constanţa şi Moara Vlăsiei-Ploieşti, precum şi centurile la standard de autostradă ale oraşelor Constanţa şi Arad.
Calculând însă pe baza informaţiilor de pe site-ul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), aceste tronsoane au peste 140 km. Dar asta este mai puţin important ca faptul că cele trei tronsoane care ar urma să fie finalizate în acest an de asemenea nu vin să prelungească vreun tronson existent sau să definitiveze vreun proiect început de guvernele ultimilor 20 de ani.
Cu alte cuvinte, câte o piesă de puzzle în fiecare colţ de ţară, care nu au însă în jur nicio altă piesă care să formeze măcar un început de imagine. Mai mult, dacă se va întâmpla aceeaşi situaţie ca în cazul autostrăzii Soarelui, unde Ministerul Transporturilor a inaugurat la finalul lunii iulie 21 de kilometri, dar pe care se circulă doar pe o bandă pe sens, atunci lucrurile vor fi şi mai complic
