Pastele, inundatiile, criza ostaticilor au pus in umbra marea surpriza de la congresul PSD. Iliescu, cum necum, a pierdut. El nu a cazut, cum s-a spus, pentru ca pur si simplu nu era presedintele PSD la data congresului. Iliescu a incercat dupa ce a parasit Cotrocenii sa revina la conducerea PSD. In 2001, la precedentul congres, a lasat partidul pe mina lui Nastase. In 1997 facuse acelasi lucru. Atunci pierduse alegerile prezidentiale si a revenit la conducerea partidului pe care il fondase in 1992, dupa ruptura cu Roman. In 2005, el a revenit cu ideea ca poate reforma partidul si ca el singur poate asigura unitatea partidului. Asta suna si ca o amenintare. In caz ca nu va fi ales presedinte PSD, partidul se va scinda. Sub acest stindard s-a plimbat prin filiale, incercind sa convinga cadrele, membrii de virf locali, ca revenirea lui poate asigura inca un parcurs victorios, care sa aduca in 2008 revenirea la putere. Jucaria nu a mai functionat, cam o treime dintre delegati s-au lasat convinsi. Retetele vechi, au considerat celelalte doua treimi, nu mai sint valabile. In orizontul intrarii României in UE, generatia mijlocie a dorit sa se asigure ca mai are o sansa. Cu Iliescu care in 2008 va avea o virsta incompatibila cu o viata politica activa si care ar fi votat numai de tarani, saraci si batrini, PSD nu mergea spre nimic sigur. Iliescu a ignorat acest factor. Electoratul lui s-a micsorat treptat pina a devenit o minoritate. Societatea româneasca s-a transformat mult in ultimii 15 ani si schimbarea se va accelera si mai mult. Iliescu reprezinta anii ’90 ai secolului trecut, nicidecum anii 2000. Acest lucru nu l-a spus electoratul românesc, caruia PSD i l-a oferit spre alegere pe ex-premierul si presedinte al partidului, Nastase. Nu. Chiar congresul PSD a inteles ca impreuna cu Iliescu nu are viitor sau ca oricum viitorul e extrem de problematic. A decis sa aduca la