Meşteşugul metalului şi farmecele rămân două componente de bază ale comunităţii care trăieşte în cartierul „cu turnuleţe”. Citeşte şi:
Hunedoara: FOTOGALERIE Ţinutul Pădurenilor, sau viaţa ca acum 100 de ani
Hunedoara: Special FOTOREPORTAJ Castelul de la marginea civilizaţieiHunedoara: GALERIE FOTO Reportaj / „Cetatea de foc” şi-a pierdut strălucirea
La marginea municipiului Hunedoara, de-o parte şi de cealaltă a unor drumuri desfundate, acoperişurile câtorva zeci de palate ţigăneşti zugrăvite în culori ţipătoare strălucesc sub razele soarelui.
Locul, până în urmă cu câţiva ani ocupat de cocioabe, pare a fi căpătat o altă dimensiune. „Sunt castele ca ale lui Avram Iancu sau ale lui Gheorghiu-Dej” , aminteşte, sigur de el, un membru al comunităţii ieşit în faţa porţii.
Meşteşuguri tradiţionale
Bărbatul pune bogăţia ţiganilor din zonă pe seama îndeletnicirilor bănoase pe care le-au învăţat prin tradiţie. „Am făcut avere din meşteşugul streşinilor, burlanelor şi căldărilor” , susţine hunedoreanul.
Însă, recunoaşte el, în ultimele luni viteza cu care sunt construite palatele ţigăneşti a scăzut din cauza crizei, iar o mare parte din clădiri au rămas neterminate sau nefinisate.
Farmece... la ordinea zilei
La câteva „castele” depărtate, în faţa unui teren viran pe care o familie de romi urmează să îl transforme într-o construcţie specifică zonei, s-au adunat la sfat mai multe femei în vârstă. „Suntem rele de gură, dar bune la suflet”, spune despre ea şi suratele ei, o ţigancă pe nume Argentina. Femeia, cu degetele mâinilor blindate de aur, zâmbeşte dezvelindu-şi dinţii din acelaşi metal şi se apucă să ghicească în palmă.
Pe lângă vânzarea covoarelor în piaţă, câteva dintre femeile de etnie romă din comunitatea de la m