Inexistenţa unei pieţe reglementate a tranzacţiilor de vânzare-cumpărare şi întârzierea efectuării cadastrului ţin agricultura pe loc. Fără o strategie clară de comasare, terenurile agricole din România sunt sortite să rămână cele mai ieftine din Europa. Paguba moşierilor, bucuria străinilor!
Mihai Anghel (48 de ani), unul dintre primii cinci agricultori ai ţării, care administrează aproximativ 25.000 de hectare de teren agricol, crede că s-au făcut greşeli teribile cu privire la fărâmiţarea terenurilor şi nu se întreprinde nimic pentru îndreptarea acestora. „Statul nu încurajează comasarea terenurilor şi nu există un cadru reglementat pentru a cumpăra teren agricol", explică omul de afaceri.
Lucrările de cadastru se află încă într-un stadiu incipient şi pun o frână puternică în tranzacţiile de vânzare-cumpărare. În mai bine de 20 de ani, autorităţile nu au reuşit să realizeze măsurători decât pentru aproximativ un sfert din suprafaţa agricolă totală a României, de 14,7 milioane de hectare. În al doilea rând, nu există o valoare a pământului, continuă Anghel. Susţinător al ideii că statul ar trebui să dea un reper în ceea ce priveşte preţul terenului agricol, el dă exemplul polonezilor, unde hectarul se tranzacţionează cu 7.000 de euro.
Finanţări blocate
Inexistenţa unei pieţe reglementate a tranzacţiilor, dar şi întârzierea realizării cadastrului îi împiedică pe agricultori să apeleze şi la finanţarea prin bănci. „Fără cadastru, terenurile agricole nu pot fi luate în gaj", spune Culiţă Tărâţă, care exploatează prin întermediul firmei TCE 3 Brazi aproximativ 56.000 de hectare de teren agricol (mare parte concesionate), în Insula Mare a Brăilei. O soluţie ar fi ca statul să susţină financiar efectuarea acestor măsurători. Câţi bani ar costa? „La o medie de 50 de euro/hectar, faceţi şi dumneavoastră un calcul", mă îndeamnă Adrian
