De curind, impreuna cu Victor Draghicescu, un proaspat absolvent de Drept, am participat la o dezbatere organizata de ARDOR pe tema predarii religiei in scoli (detalii la : E timpul sa afirmam ca studiul religiei in scoala pune in pericol laicitatea statului roman?).
Echipa adversa (Roxana Luca si Andrei Gaitanaru), abordind cu onestitate subiectul, a admis rapid ca predarea confesionala a religiei nu are cum sa nu afecteze laicitatea statului, iar pentru ca dezbaterea sa nu se incheie prematur cei doi au incercat sa acrediteze ideea ca programa “oficiala” de religie ar fi inofensiva, iar diferitele “excese” aduse in discutie sint doar cazuri izolate si nereprezentative.
Profesori de religie care devin brusc agresivi atunci cind un elev se declara “necredincios” (un caz recent, petrecut la Colegiul National Zinca Golescu din Pitesti, gasiti descris aici) sau care ii considera vinovati pe “atei” de toate relele pamintului (vezi aici)? Profesori de religie ortodoxa care ii insulta pe elevii de alta confesiune (vezi aici si aici)? Profesori de religie “deranjati” de intrebari legate de evolutia omului (vezi aici)? Simple cazuri izolate? Mai degraba virful aisbergului; in conditiile unui sistem de invatamint infiltrat de preoti si care, sub presiunea Bisericii Ortodoxe, tolereaza indoctrinarea religioasa a elevilor in scoli…
Cultele controleaza programa de invatamint si continutul manualelor de religie; pentru a putea preda profesorii trebuie sa obtina aprobarea prealabila a ierarhiei religioase locale. O buna parte din profesorii de religie sint chiar preoti, de exemplu, proportia este de 18% in Vrancea. O proportie si mai ridicata se intilneste printre inspectorii de religie (Alba, Bucuresti, Botosani, Vilcea, Vrancea sint citeva judete aflate in aceasta situatie) sau in cazul profesorilor metodisti (53% la Botosani).
Sa va mai dau citeva exemp