MARIA MAURER, 1849 Se numea Maria Maurer. Era, probabil, profesoara de pension in Bucurestiul miezului de ev XIX. Despre ea se presupune ca ar fi fost din neam de sasi transilvaneni, scolita in Apus, si "descalecata" in Tara Romaneasca pentru a le invata pe tinerele domnisoare din familiile mai rasarite ale cetatii de scaun ceva-ceva din tainele "menajului". Asta insemna si "bucatareala".
CARTEA DE BUCATE Nu stim ce varsta avea, de-o fi fost maritata ori de-o fi avut copii. Era insa atat de atasata de "iubitele-i eleve", incat in anul 1847 termina de scris pentru ele o prima culegere de retete, care a trecut apoi din mana in mana, sub forma manuscrisa. Doi ani mai tarziu, la indemnul mai multor "cocoane cinstite si intelepte", avea sa ajunga la tipar.
Este, asa cum scria si ea, prima culegere de retete "cu masurile Tarii Rumanesti". Arta culinara, sosita la Iasi, via Paris (vezi cartile lui Negruzzi & Kogalniceanu si Manolachi Draghici), trece Milcovul si se stabileste la Bucuresti (cel putin, arta stransa in carti de bucate). Volumul din care am spicuit cateva retete si care a fost reeditat sub egida Jurnalului National si a Editurii Jurnalul "coprinde 190 ratete de bucate, prajituri, creme, spume, jalatine, inghetate, si cum se pastreaza, lucruri de iarna toate alese si incercate de o prietena a tuturor femeilor celor casnice". Cu ea se face inceputul. Pofta buna la... carti de bucate!
Pe ulitele din Bucurestiul vechi, in zgomot asurzitor de trasuri, targovetii te imbiau sa cantaresti din priviri si sa le cumperi marfaGlosar Cuprinde termeni arhaici, a caror folosire in vorbirea curenta este din ce in ce mai rara. Asta nu inseamna insa ca nu-si pastreaza farmecul de odinioara: ainghemoht (mancare cu carne, gatita in sos alb de lamaie); catatime (cantitate mica); chita (manunchi, buchet); gughelupf (cozonac rotund cu gaura la mijloc); merdinea (v
