Mansarda Casei Baiulescu a fost ieri gazda unei inedite lansări de carte de excepţie pentru literele braşovene. „Dicţionarul scriitorilor braşoveni şi al veleitarilor de la 1450 şi până astăzi”, conceput de Vasile Şelaru (foto centru), este primul de acest gen, prezentând spaţiul literar braşovean, de la începutul scrierii în limba română, până în contemporaneitate. Apărut la Editura Şelaru, Dicţionarul scriitorilor braşoveni este o lucrare complexă, prezentând în 380 de pagini peste 400 de scriitori născuţi în Braşov sau adoptaţi de oraşul de la poalele Tâmpei. Lucrarea se prezintă ca un instrument de lucru pentru toţi cei care vor fi interesaţi de a avea date despre un autor care a activat în Braşov, deoarece autorul a încercat să cuprindă chiar şi autori mai „proaspeţi” din domeniul literar, poate chiar necunoscuţi publicului larg. Lucrarea este însoţită de un studiu introductiv privind literatura din acest spaţiu şi contextul istoric al dezvoltării acesteia, care, conform autorului, a fost oarecum minimalizată şi redusă doar la o funcţie politică. Scris „într-un mod inevitabil subiectiv”, cum remarca poetul Iulian Cătălui (foto dreapta), autorul a încercat să urmărească scriitura braşoveană de-a lungul mai multor secole, începând chiar cu primul text scris în limba română, tălmăcit din limba slavonă - „Psaltirea Şcheiană”. Lucrarea are structura unui dicţionar clasic, cuprinzând date bibliografice despre autor, activitatea literară şi referinţele bibliografice. Vasile Şelaru însă nu se rezumă doar la atât, venind şi cu o perspectivă critică asupra activităţii scriitoriceşti a autorilor. „Am încercat să cuprind în acest dicţionar pe toţi scriitorii din Braşov, de etnie română, maghiară sau germană. N-am făcut excepţie, de aceea se şi numeşte «Dicţionarul scriitorilor braşoveni şi al veleitarilor». De ce scriitor? De ce veleitar? Aici vom lăsa publicul să decidă, p