Problemele Ungariei au izbucnit odată cu declanşarea crizei economice şi la nivel european, astfel că în octombrie 2008 ţara a fost nevoită să ceară creditorilor internaţionali un împrumut de circa 20 mld. euro.
În aprilie 2009, tehnocratul Gordon Bajnai a acceptat să ocupe funcţia de prim-ministru, după ce Ferenc Gyurcsany şi-a dat demisia, argumentându-şi decizia prin faptul că a "devenit un obstacol" în calea reformelor economice pe care Ungaria trebuia să le implementeze pentru a se salva de la colaps.
Guvernul tehnocrat al lui Bajnai a impus o serie de măsuri de austeritate, printre care majorarea TVA şi reducerea subvenţiilor, care au reuşit să restituie credibilitatea economiei ungare şi să îi determine pe mulţi să laude perseverenţa şi performanţele ţării. În aprilie însă, conservatorii din Fidesz au obţinut o victorie zdrobitoare la alegerile parlamentare, astfel că Viktor Orban a fost cel care l-a înlocuit pe Bajnai în funcţia de şef al Executivului.
Încă de la câştigarea mandatului, Orban s-a angajat să facă eforturi în direcţia reluării creşterii economice, chiar cu riscul de a depăşi ţinta de deficit bugetar negociată cu FMI.
Se pare că acesta a şi fost motivul pentru care creditorul internaţional şi UE au decis să suspende acordul de finanţare încheiat în urmă cu aproape doi ani. Dacă apele se mai calmaseră în ultimul an, permiţând economiei ungare să spere că va ieşi cu bine din criză, ultimele luni au produs iarăşi rumoare pe pieţe, punând la îndoială credibilitatea acesteia. Declaraţiile unor politicieni maghiari, potrivit cărora Ungaria ar avea probleme de anvergura celor din Grecia, a fost ìcireaşa de pe tort".
Problemele Ungariei au izbucnit odată cu declanşarea crizei economice şi la nivel european, astfel că în octombrie 2008 ţara a fost nevoită să ceară creditorilor internaţionali un împrumut de circa 20 mld. euro.
