Istorici şi specialişti de marcă s-au reunit în taină la sfârşitul săptămânii trecute în jurul scriitorului Stelian Tănase, pentru a dezbate cazul Pacepa, în special efectele defectării acestuia în Statele Unite.

Fostul director adjunct al postului de radio Europa Liberă, Liviu Tofan, fostul şef al Serviciilor de Informaţii Externe Cătălin Harnagea, fostul şef al ziarului „România liberă“ Petre Mihai Băcanu, secretarul Centrului pentru Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului, Andrei Muraru şi jurnaliştii Ovidiu Ohanesian şi Liviu Mihaiu, au dezbătut împreună cu invitaţii lor cazul Pacepa, cei mai mulţi dintre ei revizuindu-şi atitudinea faţă de personalitatea generalului defector Ion Mihai Pacepa.

Acuzaţiile de corupţie ce îi erau aduse de conducerea statului şi intenţiile de mărire şi răzbunare personală faţă de cuplul Ceauşescu au fost principalele teme de la care au plecat specialiştii încercând să motiveze plecarea generalului din ţară. Niciunul dintre aceştia nu a mai adus în discuţie – aşa cum făceau odinioară la postul de radio „Europa liberă“ sau în cotidianul „România Liberă“ – importanţa defectării lui Pacepa ca simbol al anticomunismului.

Dezbaterea care a avut loc la Muzeul Ţăranului Român a plecat de la scandalurile în care era implicat Ion Mihai Pacepa chiar înainte să plece din ţară, precum afacerea Fokker (prin care promisese germanilor că România va achiziţiona avioanele lor ce aveau această marcă) sau a TIR-ului cu electrocasnice din Beirut. În opinia celor prezenţi la întâlnirea de săptămâna trecută, generalul ar fi urmat să fie anchetat în aceste două dosare, motiv care l-ar fi determinat să defecteze.

Istoricul Lavinia Betea este însă de părere că defectarea lui Pacepa a fost de fapt decizia unui om orgolios care şi-a dat seama că nu va mai înainta în carieră. La rândul lor, atât fostul director adjunct al postului