ZGÎRIE-NORII AU RĂPIT SPAŢIUL VERDE, DISTRUGÎNDU-SE MII DE COPACI

Copaci tăiaţi, mii de metri pătraţi de spaţiu verde distruşi, zone întregi sufocate în betoane. Toate în schimbul unor clădiri-mamut care au transformat Bucureştiul într-un oraş kitschos şi mai ales poluat. Cele mai multe nu au primit aviz de mediu şi nu au prea respectat regulile de urbanism. Consecinţele le suportăm în fiecare zi: praf, şantiere şi tot mai puţine parcuri.

ASALT ● Clădirile foarte înalte au răpit spaţiuL verde şi au sacrificat mii de copaci

Clădirile-mamut care au apărut în ultima vreme în Capitală sunt croite după o reţetă standard. Cele mai multe nu au aviz de mediu, sînt ridicate pe spaţii verzi şi au luat locul unor parcuri, pentru ele fiind jertfiţi sute de copaci. Consecinţele nu s-au lăsat aşteptate. Dincolo de imaginea unui oraş betonat şi kitschos, fundaţiile blocurilor-turn au afectat nivelul pînzei freatice, inundînd subsolurile clădirilor din jur.

Povestea giganţilor din beton nu diferă foarte mult de la un caz la altul. Rolul lor, departe de a fi unul estetic sau practic, este de a aduce cîteva milioane de euro în contul unor oameni de afaceri. Punctul zero este împărţirea zonelor de influenţă. Ulterior se găsesc cîţiva oameni care au avut sau nu pămînt pe undeva prin Bucureşti. Nu contează unde, pămînt să aibă. Apoi, le sînt cumpărate drepturile litigioase, în schimbul unor sume de sute de ori mai mici decît marele "pot". Odată parcursă etapa de împroprietărire prin retrocedare, terenurile de lux sunt rebrenduite. Se deschid şantierele pentru construcţiile-mamut. Pămîntul cu pricina se va transfoma în scurt timp într-o adevărată mină de aur prin chiriile exorbitante practicate pe piaţa imobiliară a Bucureştiului. Pentru construirea gigantului nu mai este necesară nici măcar răbdarea, pentru că hîrtiile de avizare sunt pl