Una dintre principalele cauze ale schimbului de focuri dintre presedinte si premier, pe campul de bataie al numirii unui sef la Justitie, este faptul ca cine sta in fotoliul de ministru are la indemana fraiele Departamentului National Anticoruptie (DNA). Mandatul procurorului-sef al DNA, Daniel Morar, expira in luna august a acestui an. Mai multi politicieni si analisti au spus pentru Romania libera ca un ministru al Justitiei numit pe criterii politice si deranjat de asa- zisele "anchete politice" ale DNA nu l-ar mai propune pe Daniel Morar pentru un nou mandat la sefia Directiei Anticoruptie. Conform statutului Directiei, mandatul procurorului-sef este de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data. Conducerea DNA este numita, conform Legii 303/2004, de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

In plus, un efect al taraboiului politic iscat de propunerea Noricai Nicolai la Justitie este o dosariada pe cale de a se naste in magistratura. Jurnalistii au cerut intre timp si mapele profesionale ale procurorilor si judecatorilor cu functii importante, dar noua presedinta a CSM s-a grabit sa raspunda ca aceste documente pot fi vazute, potrivit legii, doar de titularii lor si ca Parchetul General si Ministerul Justitiei ar trebui sa trimita arhivele de personal Consiliului. Laura Codruta Kovesi, procurorul general, a clarificat lucrurile explicand ca Ministerul Public este depozitarul arhivelor in baza Legii arhivelor nationale: "Astept cu interes sa primesc din partea CSM argumentele acestei solicitari si daca ele vor corespunde legii, cu siguranta voi respecta legea", a mai spus Kovesi. Analistii politici considera ca pe termen scurt o eventuala lustratie in magistratura ar putea duce la blocarea acestui sistem, dar ca pe termen lung s-ar putea face curatenie in justitie, prin