Fapt fara precedent, tara activa – sa ii numim astfel pe cetatenii cu drept la vot – s-a impartit in doua jumatati aproape egale. Cei care au ales sa se prezinte la urne pentru a-si desemna presedintele au fost aproape 57%, intrecandu-i cu o septime pe cei care au preferat sa ignore competitia electorala. La randul lor, activii s-au impartit – dupa cum ne asigura Biroul Electoral Central – in doua parti si mai egale, fiecare dintre finalistii in cursa prezidentialelor luand aproape 50%.

Trebuie recunoscut ca situatia are o anume frumusete matematica. Ea creeaza insa o particularitate electorala pentru care cifrele si operatiunile aritmeticii nu mai ofera cele mai interesante indicii. Trecand peste diferentele de zecimi si sutimi intre cel care invinge si cel care pierde, ramane evident ca insii care s-au deplasat duminica trecuta la sectiile de votare din tara si la cele amenajate pentru romanii din strainatate, cetatenii pentru care conditia de cetatean roman este suficient de mobilizatoare pentru a le intretine interesul pentru politica si care socotesc ca merita sa detii aceasta cetatenie pentru a-ti spune cuvantul in legatura cu politicienii de la varf au pariat in proportii egale pe cei doi candidati.

La numaratul voturilor orice diferenta cifrica este importanta, ba chiar decisiva. Imediat dupa aceea, ori dincolo de aceste proceduri, ramane impresia coplesitoare ca aproape jumatate din cei chemati la urne – mai putini decat in alte dati – au intors spatele chemarii fortelor politice si a liderilor de a participa la jocul democratic, in timp ce restul, "jumatatea mai mare" s-a grupat cu surprinzatoare precizie, cam la paritate, in jurul lui Geoana si Basescu.

Sa o recunoastem deschis: cu oricine la carma si cu un guvern de zei care l-ar include pe Mercur insusi in fotoliul de la Economie, exista cateva puncte de trecere obligatorii pe