În secolul al-XXI-lea, când zonele verzi sunt din ce în ce mai rare, parcurile vor trebui să îndeplinească mai multe funcţii decât cea estetică. De la sisteme naturale care să lupte împotriva poluării şi a inundaţiilor şi până la coridoare verzi şi spaţii pentru fermele urbane, parcurile viitorului vor fi proiectate întâi pentru funcţionalitate şi apoi pentru frumuseţe

Spaţiile verzi ale viitorului nu vor mai semăna între ele, relatează BBC. Fiecare va fi amenajat conform necesităţilor oamenilor care trăiesc în zonă şi va favoriza flora şi fauna locală, pentru o integrare cât mai bună în mediul înconjurător. Oraşele viitorului, oricât de ecologic ar fi construite, tot vor fi sufocate de clădiri de birouri şi de locuinţe şi de şosele. Soluţia pare a fi plantarea neconvenţională, pe acoperişuri, pe pereţii clădirilor, în parcări, a unor plante care să asigure locuri cu umbră, să reducă poluarea şi, de ce nu, să asigure hrana locuitorilor.

Spaţiului verde, un şablon care trebuie schimbat

De exemplu, parcurile din Occident împărtăşesc o serie de similarităţi. O imitaţie a unei zone împădurite, cu o peluză întinsă şi câţiva copaci, poate fi observată în parcurile şi curţile oamenilor din Europa şi din Statele Unite. "Devine greu să deosebeşti o suburbie de alta, chiar daca una se află în sud, în Phoenix, Arizona, în timp ce cealaltă se găseşte în Boston, în zona mult mai rece de nord-est. Iar în parcurile din Noua Zeelandă găsim de multe ori aceleaşi specii de copaci ca şi în Marea Britanie", notează ecologistul Peter Groffman. Inspiraţi de peisajele rurale din Marea Britanie, arhitecţii peisagişti din secolul XIX, cum sunt Andrew Jackson Downing sau Frederick Law Olmsted, au creat o imagine a parcurilor şi a grădinilor private, un şablon, care s-a menţinut până în prezent.

Nan Ellin, de la Centrul de Planificare Ecologică din Statele Unite, susţin