Românii, bulgarii şi ungurii sunt doar câţiva dintre cei care îşi aleg azi europarlamentarii, care le vor reprezenta interesele, în următorii cinci ani, în PE. Alături de noi, alte 15 state organizează astăzi scrutinul european. Sursa: AP Photo
Astfel, alte 18 state membre se prezintă azi la vot. Tendinţa generală a electoratului este de dezinteres faţă de aceste alegeri. Confirmarea vine din lipsa prezenţei la vot, în majoritatea celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, excepţie făcând ţările în care votul este obligatoriu.
Dacă toţi cetăţenii europeni cu drept de vot ar participa la aceste alegeri, numărul total al buletinelor de vot ar fi de 388 de miloane. Dezinteresul votanţilor pentru mandatarea celor 736 de eurodeputaţi s-a depreciat constant de la primele tururi de scrutin. Astfel, în 1976, la primele alegeri ale Parlamentului European au participat 63% dintre cetăţenii statelor membre de la acea dată. La următoarele scrutinuri, rezultatele au fost tot mai mici, de 61%, în 1984, de 58,5%, în 1989, de 56,8%, în 1994, de 49,8%, în 1999, şi de 45,5%, în 2004.
Dacă se menţine acelaşi trend descendent, este posibil ca următoarea legislatură să fie învestite de doar 40% dintre cetăţenii europeni cu drept de vot.
Pentru bulgari, ca şi pentru noi, este cel de-al doilea scrutin european la care participă, însă este pentru prima oară când deputaţii celor două ţări vor avea un mandat complet, de cinci ani. Secţiile de votare din Bulgaria s-au deschis azi devreme, la ora 6.00 dimineaţa, respectiv 3.00 GMT.
11.000 de secţii de votare în Ungaria
Opt milioane de alegători ungari au început să voteze azi, la ora locală 6.00, respective 7.00, ora României, în 11.000 de secţii de votare, pentru desemnarea a 22 de membri ai Parlamentului European.
Primele alegeri europarlamentare din U
