Unul dintre cele mai controversate proiecte ale actualului Guvern - legea invatamantului - a intrat de ieri in dezbaterea Parlamentului. In teren, 471 de parlamentari vor decide ce se va intampla cu invatamantul in urmatorii ani. In tribune au luat loc 275.000 de profesori, 1,2 milioane de studenti si 3,2 milioane de elevi - adica intreg sistemul educational din Romania. Dezbaterea a fost puternic politizata inaintea intrarii proiectului in dezbaterea parlamentara. Va fi la fel si in continuare, intrucat PSD si PNL au propriile proiecte in Parlament si vor incerca sa-si impuna punctul de vedere.
Disputa pe marginea noii legi a educatiei a frant, pana la urma, si universitatile. In timpul dezbaterilor premergatoare transmiterii catre Parlament a proiectului, cei mai multi dintre profesorii Universitatii Bucuresti s-au abtinut atunci cand nu au aprobat proiectul. Universitatea din Cluj (Babes-Bolyai) il respinge insa cu vehementa. Temperamentalul rector al Universitatii, Andrei Marga, vede in acesta sfarsitul autonomiei universitare (careia, trebuie spus, i-a dat un imbold important in vremea in care a fost ministru al invatamantului) si ingenuncherea profesorilor din scoli si gimnazii care nu vor mai fi "titularizati" pe functii, ci vor fi recrutati de consiliile de administratie ale scolilor si universitatilor. La fel sustine si rectorul Universitatii Politehnice Bucuresti, Ecaterina Andronescu.
Ce ar urma sa aduca insa nou viitoarea lege?
In privinta invatamantului universitar, proiectul prevede ca rectorul unei universitati este confirmat de ministru; profesorii vor fi angajati de catre consiliul de administratie al universitatii, avandu-se in vedere nevoile acesteia. Acestor prevederi li se opune PSD si PNL care reclama inregimentarea politica a universitarilor.
In privinta invatamantului liceal, proiectul prevede ca admiterea la li