- Diverse - nr. 179 / 13 Septembrie, 2007 Nu suntem atat de increzatori in a crede ca ortodoxismul va accepta vreodata, de buna voie si nesilit, infailibilitatea papala si subordonarea in fata pontificatului suveran papal, recunoscut drept unic cap al Bisericii Crestine, atata timp cat singurul cap al bisericii este Iisus Hristos si nici un alt vicar sau urmas legitimat aici pe pamant si dintre pamanteni. Despre un asemenea vicar nu au vorbit nici Sfintii Parinti, nici patriarhii si nici chiar Sfantul Apostol Petru ca urmas al lui Hristos si primul Papa in cadrul Bisericii Crestine si nu catolice. In acest sens, Apostolul Pavel, in Epistola I catre Timotei (2:5), afirma in mod explicit unicitatea lui Iisus Hristos in calitatea sa de Fiu al lui Dumnezeu, fara a mentiona vreun urmas terestru, fie si in calitate de Papa: "Caci unul este Dumnezeu, unul este si Mijlocitorul intre Dumnezeu si oameni: Omul Hristos Iisus." Ca atare nu este vorba de alti mijlocitori si urmasi ai Mantuitorului pe pamant, iar Papa nu poate fi recunoscut a fi decat cel mult Sfant, ca urmare a actului de canonizare, si nu infailibil, precum este Dumnezeu Fiul. De aici o alta concluzie, si anume ca Papa nu poate detine adevarul unic prin credinta, cum pretind catolicii prin tendinta lor de monopolizare a puterii religioase si nu de putine ori si politice. Ceea ce-i poate uni pe crestini este adevarul absolut, plenitudinea adevarului si nu suprematia adevarului prin caracterul infailibil declarat al Suveranului Pontif. Ca atare, din punct de vedere ortodox, ecumenismul crestin nu poate accepta unirea cu orice pret, si cu atat mai putin prin acceptatre silita si nu prin convingere, ceea ce de fapt nici nu este ecumenism, ci mai mult o forma de globalizare occidentala, in raport cu Estul preponderent ortodox, proces ce are mai mult conotatii politice decat religioase, urmarindu-se o noua ordine poli