Pun pariu ca autoritatile brailene si cele galatene nu vor ajunge nici peste 414 ani la o intelegere cu privire la cele 1.000 de hectare din Cartierul Siret. Si asta pentru ca daca se va ajunge sa se bata palma in aceasta problema, una dintre parti, Braila sau Galatiul, va trebui sa accepte faptul ca a pierdut. Or, in acest moment nu vad pe nimeni dispus sa cedeze, sa lase de la el. Iar ca sa va convingeti ca lucrurile stau asa, cititi declaratiile din Obiectivul de azi, date de oficialii celor doua judete. Cu toate astea, se organizeaza intilniri peste intilniri, se fac mese rotunde, ba chiar si patrate. Se vorbesc discutii si se lanseaza amenintari subtile, ca o sa vada Galatiul ce-o sa pateasca daca nu face jumi-juma cu Braila. Atit: discutii si amenintari. Ba nu, mai e ceva. Se fac poze si se scrie la ziar despre toate aceste intilniri ratate. Pai, Gheorghe Bunea Stancu are grija ca de fiecare data cind scoate un porumbel pe marginea subiectului "mia de hectare" sa fie in preajma lui si un jurnalist, nu conteaza ca acesta este din Braila sau Galati. Stancu este parsiv. Stie ca are dreptate in ceea ce spune si braveaza pe tema asta ori de cite ori are ocazia, desi este constient ca nu va avea niciodata cistig de cauza. Asa este, pamintul este al Brailei, iar Braila ar trebui sa fie partener egal in proiectul demarat de galateni in niste conditii pe care nu mai este cazul sa le reamintim. Privind insa la modul in care Stancu urla si da cu pumnul in masa "pentru binele Brailei si al brailenilor", cum face el eforturi aproape supraomenesti pentru a repara onoarea pierduta a Brailei, nu poti sa nu cazi pe ginduri. Vorbim, totusi, despre Bunea Stancu. Personal, cred ca el vrea doar sa-si faca imagine, luptind, asa cum face orice taran, pentru pamint.
Nu vedeti ca Stancu produce doar multa galagie in subiectul "mia de hectare"? Spune ca va face el si va drege
