În această poveste eroul este un copil care aduce la suprafaţă, prin nesupunerea lui, umbra puternică a părintelui şi îl pune pe acesta din urmă în postura în care s-o accepte şi să o folosească. Fiind o poveste clasică, avînd la origine cel mai probabil un basm, se poate preta la o analiză simbolică a personajelor şi acţiunilor în cheia dezvoltării psihicului individual în relaţie cu spiritul.

Cadrul

Astfel, putem stabili unele corespondenţe (Erou – Eu – conştiinţă, fiară – umbră – inconştient personal, vrăjitoare – spirit – Sine) fără a greşi prea mult în analiza paralelă a celor două planuri.

Întîlnirea clasică din poveste între fată şi baba vrăjitoare, este simbolică pentru momentul în care Eul, în dezvoltarea sa, se întîlneşte cu Spiritul. Locul de întîlnire, pădurea, este un simbol puternic al Inconştientului, locul unde multe lucruri sînt incerte şi puternice. De asemenea, este locul unde se manifestă neaşteptatul, imprevizibilul, care, în povestea noastră este legat de darul Eroului: fata cea curajoasă este aleasă (de mică) pentru a i se arăta zînele care o cheamă în pădure.

Chemarea fetei/Eroului în adîncul pădurii este echivalentă cu chemarea Eului într-un loc al nedeterminării, în care Conştiinţa este pusă faţă în faţă cu un aspect fundamental al Inconştientului, pe care va trebui să-l aducă în manifestare. Acest loc reprezintă locul revelaţiei, în care Spiritul alege să se reveleze pe sine Eului. Acesta ascultă chemarea cu fascinaţie dar şi cu inconştienţa specifică lipsei de experienţă, neştiind că se îndreaptă în egală măsură atît spre viaţă cît şi spre moarte.

Sînt multe atribute care ne permit să asociem vrăjitoarea cu un mesager al Spiritului: volatilitatea ei, puterile magice, limbajul cu multiplu sens şi nu în ultimul rînd, imposibilitatea de a şti dacă-ţi vrea binele sau răul.

Transformarea

Cum se î