De cel puţin 20 de ani, o balenă călătoreşte prin oceane în căutarea unei perechi. Cântecele sale sunt însă prea stranii pentru a putea atrage alte balene, pentru că au o frecvenţă foarte diferită.
Nimeni nu o poate înţelege pe balena botezată de oamenii de ştiinţă „52 de hertzi" şi asta pentru că frecvenţa sunetelor pe care le emite în căutarea perechi este mult mai ridicată decât a celorlalte balene. Frecvenţa normală a cântecelor este cuprinsă între 15 şi 25 de Hz, deci cu două-patru ori mai mică decât a balenei singuratice. Strigătele ei sunt ca sunetul grav, înfundat, al unei tube şi nu se aseamănă cu ale niciunei balene, motiv perntru care comunicarea cu ele este imposibilă. Sunetele au alte câteva particularităţi: sunt mai scurte şi mai dese decât cele emise de alte balene, ca şi cum ar vorbi o cu totul altă limbă - doar a ei. „Este ca şi cum ar spune: hei, sunt aici!", explică dr. Kate Stafford, cercetător în cadrul Laboratorului Naţional de Mediu Marin din Seattle, SUA.
Ar putea face parte dintr-o specie necunoscută
„52 de hertzi" cântă şi călătoreşte singură. Ea a fost descoperită de marina americană în Pacificul de Nord în 1992, iar de atunci, a fost ţinută în permanenţă sub observaţie. La fel de ciudat este că „52 de hertzi" nu urmează rutele obişnuite de migraţie ale niciuneia dintre speciile de balene cunoscute.
Toate aceste particularităţi au condus oamenii de ştiinţă către ipoteza potrivit căreia balena singuratică ar putea fi ultima dintr-o specie diferită, necunoscută până acum sau că ar avea o malformaţie. Cel mai probabil, „52 de hertzi" este un hibrid între balena albastră şi o altă specie, neidentificată. Dr. Kate Stafford spune că balena nu are nicio problemă de sănătate. Nu se ştie exact care este vârsta acesteia, dar oamenii de ştiinţă au convingerea că nu-şi va găsi niciodată perechea din cauza particulari
