>> Craiova este în puterea lor. Se luptă între ei cu săbii, pistoale, furci, bâte sau topoare. Autorităţile spun că deţin controlul, dar realitatea este cu totul alta. Trei mari >> Craiova este în puterea lor. Se luptă între ei cu săbii, pistoale, furci, bâte sau topoare. Autorităţile spun că deţin controlul, dar realitatea este cu totul alta.
Trei mari clanuri ţigăneşti deţin controlul Craiovei, fiecare având anumite zone pe care le "administrează". Cei din Faţa Luncii, de altfel şi cei mai temuţi, sunt reprezentaţi de Silvian Filotti, zis "Fulguţă". Cei din Brestei îl recunosc drept lider pe Tatian Dumitru.
Mai sunt ţiganii de pe Canal, care nu au un bulibaşă consacrat. Nu mai au tradiţii ţigăneşti, noua identitate fiindu-le dată de natura infracţiunilor comise cu predilecţie: "afaceri" cu fier vechi, cămătărie, taxe de protecţie etc. Numeroasele scandaluri armate, în urma cărora populaţia Craiovei este terorizată, sunt considerate "accidente" de către poliţie. În acelaşi timp, edilul-şef al Băniei ridică din umeri, spunând că rromii nu pot fi integraţi.
În Craiova, oraş cu o populaţie de aproximativ 350.000 de persoane, trăiesc peste 40.000 de rromi, iar în Dolj - 70.000. La ultimul referendum, cel din 2001, doar 19.000 de craioveni au recunoscut că sunt de etnie rromă. Potrivit primarului Antonie Solomon, câteva mii de rromi nu au nici măcar acte de identitate. Rromii nu se mai ocupă însă cu meşteşugurile străbune. Comunitatea de pe Canal face bani din colectarea fierului vechi, majoritatea rromilor stabiliţi aici ridicându-şi adevărate "pagode".
Rromii de pe Canal nu au un lider renumit şi nu interacţionează foarte mult cu societatea. Deşi au pagode impunătoare, ei dorm, în principiu, în odăile sărăcăcioase sau în corturile amplasate în spatele acestora. Mai toţi conduc Daewoo Espero, automobil care este o modă în comunitate. Câ
