Catrinel Dumitrescu a devenit actriţă într-o vreme în care actoria însemna meserie adevărată. De la profesorii ei a învăţat că în scenă, în film, ca şi în viaţă, esenţialul este să nu minţi, să nu te prefaci, că ai mai mult de dat, de fapt. Întâlnirea cu fiecare coleg pe scenă era nu doar o lecţie de actorie extraordinară, ci o lecţie de omenie. Limpede, cu un temperament bogat în nuanţe precum anotimpul în care a ales să vină pe lume, Catrinel Dumitrescu este o interpretă de mare sensibilitate, transmiţând mereu fineţe, fragilitate, sub coaja unei nebănuite puteri de expresie. Sunt nenumărate partiturile în teatru şi film cu care şi-a cucerit definitiv publicul, dar Catrinel Dumitrescu a lăsat şi o altă faţetă ascunsă a diamantului care este să iasă la iveală şi bine a făcut. Generaţiile pe care le-a călăuzit ca profesoară sunt multe, frumoase, demne şi au parcă un fel de aer nobleţe care te trage de mânecă, doar să le vezi. Greu şi-a lăsat paşii să o poarte pe drum iar, dar ceea ce ştie să facă perfect e să fie actriţă şi astfel se dăruieşte în fiecare seară publicului şi scenei. Catrinel Dumitrescu împlineşte astăzi 57 de ani. Jurnalul Naţional îi urează “La mulţi ani!”

Dragostea e cel mai important lucru pe care trebuie să-l ştie un om

“Nu e suficient să vrei şi să iubeşti teatrul... trebuie să şi poţi”

“Nici nu ştiu dacă eu am ales drumul acesta al actoriei. Dumnezeu m-a iubit şi prin îngerii lui m-au ajutat să fac ce-mi doresc. Am fost un copil dorit şi iubit, care a crescut în teatru. Nu ţin minte cum era când aveam şapte luni în burta mamei, şi ea juca în spectacolul «viaţa noastră» la teatrul din orăşelul meu de pe malul Dunării. Dar ţin minte când am deschis ochii ce mă impresiona la teatru: candelabrele strălucitoare, starea febrilă de sărbătoare înaintea fiecărui spectacol, zumzetul sălii care se auzea în di