Şeful Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Khan, a avertizat că preţurile produselor alimentare în continuă creştere vor avea consecinţe “teribile” În condiţiile în care criza financiară mondială devine acută, SUA sunt ameninţate de recesiune, iar preţurile petrolului oscilează în jurul a 110 dolari pe baril, liderii lumii au acum o nouă bătaie de cap: cotele-record la care au ajuns preţurile alimentelor de bază.
Scumpirea grâului şi a orezului a reuşit ceea ce n-au reuşit şapte ani de discuţii la Doha, şi anume doborârea barierelor comerciale impuse de tarifele de import.
Creşterea preţurilor grâului, orezului şi a altor alimente de bază pare să fie o provocare cu mai multe feţe pentru liderii economici mondiali. Scumpirea mâncării nu face altceva decât să pună piedici eforturilor unor instituţii financiare ca Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială de a reduce sărăcia la nivel global. În acelaşi timp, pune în balanţă obiectivele de mediu de promovare a biocombustibililor şi nevoia de a-i proteja pe cei vulnerabili în faţa scumpirilor alimentelor.
“Un monstru a intrat brusc pe scena politică”, a afirmat ministrul de finanţe german, Peer Steinbrueck, referindu-se la efectele majorării preţurilor. El a avertizat că acesta nu este un fenomen trecător.
33 de state sunt în pericol de revolte sociale
Astfel, nu este de mirare că scumpirea alimentelor a ajuns subiectul principal de discuţie la întâlnirile FMI, Băncii Mondiale şi a miniştrilor de finanţe ai statelor industrializate, G7, de la sfârşitul săptămânii trecute.
Creşterea preţului contractelor pe mărfuri a dus la scumpirea cu 83% a alimentelor în ultimii trei ani, după cum arată datele deţinute de Banca Mondială.
Fenomenul pune o presiune foarte mare asupra celor mai sărace naţiuni ale lumii, dar