Celebră pentru turismul rural, comuna clujeană Sâncraise pregăteşte să dea o nouă „lovitură” de imagine. O mulţime de sâncrăieni se ocupă cu recoltarea şi prepararea măceşelor care cresc în zona deluroasă apropiată localităţii. Andrei Gheorghe Poka, primarul din Sâncrai, ne-a declarat că tradiţia pentru culegerea şi prepararea măceşelor este străveche în comuna de lângă Huedin.
De aici a venit şi ideea de a înregistra ca produs tradiţional gemul de măceşe de Sâncrai. „Vrem să pregătim documentaţia pentru a înregistra ca produs tradiţional pasta de măceşe de Valea Călatei, ca să o putem prezenta într-o formă adecvată turiştilor”, ne-a declarat primarul Andrei Gheorghe Poka.
Forţă turistică
Iar turismul nu e o vorbă în vânt la Sâncrai: aici funcţionează aproape 50 de pensiuni agroturistice, dar şi o agenţie de profil, care aduce cu predilecţie turişti din Ungaria, atraşi de tradiţiile de pe Valea Călatei. Miile de turişti care vizitează anual comuna de la poalele Apusenilor sunt serviţi cu gem de măceşe la micul dejun, dar şi la prânz, când pasta dulce-acrişoară este împachetată în clătite delicioase.
De sute de ani, sarcinile pentru prepararea gemului sunt foarte clar împărţite. Copiii şi tinerii culeg fructele, iar femeile rezolvă restul activităţii. Fructele se separă de seminţe şi se fierb, iar pasta rezultată se trece prin sită şi se coace în cuptoare tradiţionale. La fierbere se adaugă zahărul, în proporţie de jumătate din greutatea fructelor. Pasta rezultată trebuie să fie nici foarte zemoasă, dar nici prea tare, pentru a se putea unge uşor pe pâine sau pe clătite.
„Obiceiurile din Sâncrai, portul dar şi tradiţiile culinare - printre care şi gemul de măceşe - sunt secretul succesului turistic al comunei”, a conchis primarul Andrei Gheorghe Poka.
Competiţie strânsă
@N
