Nichita versus Videanu
Nu stiu altii ce simt, dar eu, ca cetatean al Iasului, sunt mandru. Aici s-a intemeiat prima scoala bisericeasca in 1558, in 1707 s-a fondat de Antioh Cantemir cu sprijinul fratelui sau Dimitrie prima Academie (unitate de invatamant superior), iar sub influenta Renasterii au aparut constructii monumentale precum biserica Trei Ierarhi, manastirile Golia si Galata. La Iasi s-au pus bazele Unirii Principatelor Romane. Chiar daca si-a pierdut statutul de Capitala, Iasul ramane, asa cum spunea Nicolae Iorga, "Florenta Romaniei"- o cetate culturala respectata nu doar pentru Catedrala Mitropolitana si Teatrul National, ci pentru tot ceea ce inseamna Eminescu si Creanga, Matei Millo si Miluta Gheorghiu, Maiorescu si Ibraileanu, Sergiu Celibidache.
Eforturi de ordin edilitar s-au facut inca din Evul Mediu. Pe vremea lui Antonie Ruset apa se aducea in oras in tevi din olane. Grigore Ghica a dispus construirea multor fantani publice iar Vasile Lupu a feredeielor, baile publice de astazi. Strazile au fost initial podite cu lemn, iar iluminatul era realizat cu lumanari cu seu. In perioada interbelica, cand rege era Ferdinand, orasul s-a modernizat intens, aparand tramvaiele, automobilele si iluminatul electric. In afara de epidemiile de ciuma, cel mai mult s-au temut iesenii de incendii. In Turnul Goliei, din ordinul domniei, cate un strajer asigura permanent "paza de foc." Un alt strajer, modern, Gheorghe Nichita, a asigurat paza de inundatii. Printr-un management competent, cu sprijinul Bancii Mondiale, fostul manager al RAJAC impreuna cu echipa sa au conceput si realizat un sistem integrat de alimentare cu apa a orasului, precum si de deversare a apelor reziduale. Astfel, nu numai ca majoritatea dintre noi avem apa potabila de buna calitate la robinete, dar suntem feriti si de orice pericol de inundatii. E valabil si pentru cei