Palatul Victoria, Academia Militară, Biblioteca Academiei, Sala Dalles, Hotel Ambasador – toate au apărut pe harta Capitalei în timpul lui Carol al II-lea.
Palatul Victoria, Academia Militară, Biblioteca Academiei, Sala Dalles, Hotel Ambasador – toate au apărut pe harta Capitalei în timpul lui Carol al II-lea.
Mihail Sebastian scria în 1940: "Începe să fie greu chiar şi pentru noi, care am cunoscut-o şi sîntem încă atît de aproape de ea, să reconstituim imaginea Bucureştilor de acum zece ani" .
În timpul lui Carol al II-lea, faţa Capitalei s-a schimbat. Au dispărut cartiere, străzi, locuri-reper ale Bucureştilor începutului de secol. Locurile de promenadă, străduţele întortocheate, berăriile din schiţele lui Nenea Iancu cedau rînd pe rînd în faţa blocurilor cu multe etaje şi a bulevardelor largi.
DRĂCII AMERICANE. Suveranul a dorit să patroneze transformarea Bucureştiului, aşa cum la sfîrşitul secolului al XIX-lea împăratul Napoleon al III-lea îşi legase numele de sistematizarea Parisului. La început, contemporanii nu au privit cu ochi buni noua arhitectură. Clădirile block-house – zgîrie-norii de inspiraţie americană – nu prea erau pe gustul bucureştenilor. Primul din seria construcţiilor moderne, blocul ARO (actualul cinema Patria), operă a arhitectului Horia Creangă, indigna trecătorii, care preferau să meargă pe trotuarul de vizavi. A urmat Palatul Telefoanelor, multă vreme cea mai înaltă clădire din Bucureşti, realizată după planurile a trei arhitecţi olandezi. Zelul cu care statul dorea să facă una cu pămîntul ce era vechi, pentru a face loc noului, s-a împletit cu viziunea arhitecţilor tineri, nerăbdători să experimenteze la Bucureşti, în spiritul curentelor noi, moderniste.
METROPOLĂ. "Cît de provinci
