Administraţiile locale au început să lucreze la noile organigrame de de personal pentru a se încadra în normativul stabilit de o ordonanţă de urgenţă care modifică legea finanţelor publice locale şi care a fost publicată săptămâna trecută în Monitorul Oficial.
Potrivit calculelor Ministerului Administraţiei şi Internelor, economia făcută prin aceste disponibilizări - peste 53.000 de oameni - este de 1,5 mld. lei până la finele anului.
Guvernul a modificat legea finanţelor publice locale constrângând administraţiile locale să reducă din personal, spre ne mulţumirea unor primari. Răspunsul primarului Gheorghe Falcă de la Arad, pregătit încă de dinaintea apariţiei ordonanţei, este edificator: Nu decide Vlădescu ce fac eu la Arad! Sorin Oprescu, primarul Bucureştiului, susţine şi el: Nu pot să reduc mai mult personal decât am, în vreme ce primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, spune că toate administraţiile sunt băgate în aceeaşi oală, fără să se ţină seama de faptul că un oraş ca Timişoara, cu 400.000 de locuitori, are teatre şi locaţii de cultură, ceea ce alte oraşe nu ar avea, deci are nevoie de personal în plus.
Primăria Galaţi, de pildă, municipiu cu 280.000 de locuitori are 2.200 de angajaţi (este vorba de angajaţii din toate structurile). Dacă se respectă ordonanţa (practic, se împarte numărul de locuitori la media numărului de locuitori corespunzător grupei - comună, oraş, municipiu etc. - care este fixat prin ordonanţă şi se înmulţeşte cu 100, stabilindu-se astfel numărul de personal), trebuie să rămână cu 1.400 de angajaţi. Primăria Timişoara trebuie să disponibilizeze 400 de oameni, Iaşul 700, dar un oraş ca Satu Mare nu are probleme, pentru că are 208 angajaţi şi are dreptul la 260.
În ciuda plângerilor primarilor, nu prea este loc de comentarii. În 40 de zile primarii trebuie să comunice, potrivit ordonanţei, modul în care
