Statele Unite trec printr-o noua revolutie industriala, datorita gazelor de sist, care ar putea schimba situatia geopolitica si, bineinteles, economica, la nivel mondial.
Totusi, discutia publica despre gazele de sist se invarte in jurul a doua aspecte: efectele exploatarii asupra mediului si influenta asupra pretului la gaze naturale. Astfel, nimeni nu pare sa vorbeasca despre adevarata amploare a revolutiei gazelor de sist.
Impactul real isi are originea in efectul asupra pietei petrolului. Gazele de sist vor permite cresterea furnizarii de combustibili fosili pentru transport, ceea ce va diminua cererea de petrol in acest scop.
Exista doua aspecte principale. In primul rand, tehnologia de extragere a gazelor de sist, prin fracturare hidraulica si foraj orizontal, poate fi utilizata fie ca rocile contin petrol sau gaze. De altfel, potrivit unui raport realizat recent de Belfer Center, ar putea exista o productie de 6 milioane de barili de petrol de sist pe zi, pana in 2020, in SUA.
Cifra este importanta, avand in vedere ca SUA au importat 11 milioane de barili de petrol pe zi, in 2011. Luand in considerare si potentialul rezervelor offshore si terestre traditionale, se estimeaza ca, pana in 2020, America ar putea fi aproape independenta din punct de vedere energetic.
Suporterii independentei energetice uita, insa, un lucru: impactul geopolitic al extragerii de gaze de sist nu sta neaparat in faptul ca SUA va fi autosuficienta, cat in modificarea pietelor mondiale de petrol, prin reducerea dramatica a cererii din America. In plus, prin dezvoltarea industriei de extragere de petrol de sist din China, Argentina, Ucraina si alte locuri se pune presiune suplimentara asupra preturilor petrolului la nivel mondial.
Al doilea factor este folosirea gazelor naturale pentru transport. Unii analisti sugerea
