Statul nu e capabil să pună lucrurile cap la cap în problema plajelor, lucru demonstrat, dacă mai era nevoie, de rezultatele lucrărilor Comisiei de Administraţie Publică din Camera Deputaţilor, întrunită la Olimp în a doua parte a săptămânii trecute.
După două zile de dezbateri a Legii turismului, nu a fost propus nici un amendament în folosul rivierei româneşti, cu atât mai puţin în rezolvarea disensiunilor în privinţa plajelor. Primarii invitaţi la lucrări susţin în continuare autonomia locală în activitatea turistică şi trecerea plajelor în administrarea primăriilor de pe litoral, Ministerul Turismului vrea ca toate activităţile să se desfăşoare centralizat, hotelierii reclamă faptul că nu au plaje în administrare, iar comisia deputaţilor pune paie pe foc cu tot felul de iniţiative, care numai utile nu sunt.
Între timp, plajele sunt înghiţite de mare. Potrivit specialiştilor, în ultimii 35 de ani au dispărut 2.400 hectare de plajă şi zonă costieră, care au fost înghiţite, respectiv erodate de apă. Fenomenul s-a amplificat îngrijorător în ultimii 12 ani, una dintre cauze fiind ridicarea unui număr mare de construcţii care tasează faleza. Punerea în practică a planului de intervenţie finalizat recent de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) necesită, numai într-o primă fază, aproximativ 150 milioane de euro. Master Planul zonei costiere şi cele cinci studii de fezabilitate pentru intervenţia în zonele prioritare afectate de eroziunea costieră au fost transmise spre analiză şi aprobare la Administraţia Naţională Apele Române şi la Ministerul Mediului. Studiile de fezabilitate vizează zonele în care a fost identificată o eroziune accentuată: Mamaia, Constanţa şi Eforie Nord.
Invazia „verde"
Fenomenul de înflorire algală a stresat la maximum turiştii sosiţi în acest an pe litoral. Cantitatea totală de alge ce va fi adunată d