Studiile arată că 15 la sută din copiii de vârstă preşcolară sunt depresivi şi anxioşi. Spre deosebire de adulţi, în cazul micuţilor, depresia este identificată mai greu, iar mulţi pot suferi de această problemă fără ca părinţii să-şi dea seama.

Procesul de creştere şi schimbările care apar în toată această perioadă le pot crea adesea copiilor stări de confuzie şi îi pot pune în dificultate. În plus, comparativ cu adulţii, ei înţeleg şi chiar îşi exprimă mai greu sentimentele şi emoţiile din cauza lipsei de experienţă. Toate aceste lucruri le cresc sensibilitatea în faţa depresiei.

Conform specialiştilor, depresia poate apărea la copii în intervalul 0-3 ani. Te întrebi ce motive ar putea avea la această vârstă? Depresia mamei după naştere, lipsa atenţiei, cauzată, de exemplu, de naşterea unui alt frate sau revenirea mamei la locul de muncă la puţin timp după naştere şi tensiunile familiale sunt resimţite intens de copii şi constituie motive de depresie în ceea ce-i priveşte. De asemenea, copiii care sunt martori ai cazurilor de violenţă în familie sunt predispuşi, în viitor, la apariţia depresiei şi a bolilor sistemului nervos.

Semne care te pot avertiza

Copiii cu depresie au câteva trăsături caracteristice: sunt trişti, palizi, au probleme cu alimentaţia şi cu somnul, motiv pentru care sunt subponderali şi pot prezenta dificultăţi în dezvoltarea fizică sau emoţională.

De asemenea, la unii copii, depresia se poate manifesta prin hiperactivitate sau chiar prin comportamente agresive. Unii copii depresivi sunt liniştiţi, retraşi, tăcuţi şi lipsiţi de interes atunci când se joacă cu cei de vârsta lor. Dacă tu ai acasă un astfel de copil, este bine să ştii că depresia instalată la această vârstă necesită ajutorul psihoterapeutului, soluţiile medicamentoase nefiind indicate în această perioadă.

Apatia apare des în cazul adolescenţi