Acestea vor veni din partea victimelor mineriadelor din Romania. Gestul este unul de sprijin pentru apatridul trimis de Germania si care refuza sa intre in Romania, preferind sa stea in zona neutra de la Otopeni Statul german va fi "bombardat" cu aproximativ 2.000 de cereri de azil politic din partea victimelor mineriadelor din Romania, in semn de solidaritate cu apatrizii de origine romana care au fost nevoiti sa renunte la cetatenie pentru a putea locui in Germania si care urmeaza a fi expulzati, a declarat ieri presedintele Asociatiei Victimelor Mineriadelor (AVM), Viorel Ene. Pe teritoriul Germaniei exista deja aproximativ 300 de apatrizi de origine romana, majoritatea, membri ai AVM, plecind din tara in urma mineriadei din iunie 1990 si septembrie 1991, a afirmat Viorel Ene. Un grup restrins de membri ai AVM a protestat ieri, in fata Ambasadei Germaniei la Bucuresti, fata de expulzarea apatridului Carol Romanov, prima "victima" a acordului recent incheiat de statul roman si german, in sensul expulzarii persoanelor fara cetatenie. Intr-o scrisoare adresata AVM de catre Asociatia Apatrizilor (fosti romani) din Germania si data publicitatii se arata ca expulzarea este contrara legilor si uzantelor internationale, intrucit aceasta procedura "incalca prevederile Conventiei de la New York, din 1954, care spune ca dupa o perioada de sedere de trei ani pe teritoriul unui stat apare dispensa de reciprocitate dintre un apatrid si tara sa de proveninta". De asemenea, Conventia Europeana de la Geneva, Conventia de la Viena si Constitutia Romaniei precizeaza ca primirea sau renuntarea la cetatenie este un act deliberat al persoanei, care nu poate fi facut prin presiune. "Prin Conventia bilaterala din 24 octombrie 1992, ratificata de Parlamentul Republicii Federale Germania, s-a reglementat problema preluarii de catre Romania a cetatenilor romani aflati ilegal pe teritoriul g