Merită să zăbovim ceva mai mult asupra tabloului fotbalistic european, în care regăsim cinci echipe româneşti. Pentru prima dată în istorie avem la orizont 15 adversari desemnaţi! Un număr-record, alimentat din două direcţii: reforma fotbalului european – opera lui Michel Platini – şi ofensiva fără precedent a echipelor noastre.

Michel Platini a făcut din Cupa UEFA un fel de mini-Ligă a Campionilor. A denumit-o Europa League şi a aşezat-o pe formatul surorii mai mari şi mai strălucitoare: grupe de câte patru echipe (în loc de cinci), cu câte şase meciuri (în loc de patru) pentru fiecare formaţie, în sistemul tur-retur (în loc de „ori acasă, ori în deplasare”). În plus, Platini a crescut nivelul celei de-a doua competiţii continentale, alimentând-o pe trei canale cu trupe expulzate din Champions League: mai întâi învinsele din penultimul tur preliminar (cazul Şahtior Doneţk), apoi învinsele din ultimul tur preliminar (cazul Timişoara) şi, în fine, ocupantele locului 3 din grupele Ligii Campionilor (cazul Şahtior de anul trecut).

Fortificarea Ligii Europa este evidentă. Echipelor de pe locurile 3, 4, 5 sau 6 în campionatele naţionale li s-au alăturat campioane precum FC Copenhaga, Salzburg şi Levski Sofia, dar şi vicecampioane ca Panathinaikos Atena, Sporting Lisabona, Celtic Glasgow, Anderlecht Bruxelles şi FC Timişoara.

În acest context, provocarea este maximă pentru echipele româneşti. O toamnă cu 15 „duble”, în compania unor adversari precum Ajax şi Eindhoven, Galatasaray şi Fenerbahce, Panathinaikos şi Anderlecht, Sparta Praga şi FC Copenhaga – toate, trecute prin grupele Ligii Campionilor în anii din urmă -, reprezintă un regal fotbalistic nemaiîntâlnit pentru publicul din România. Tabloul este completat de „oferta” Unirii Urziceni, în Liga Campionilor: FC Sevilla, Glasgow Rangers şi VfB Stuttgart.

Ciocniril