Calea regală

Ieşind din Cişmigiu, coborâm, bineînţeles, pe una din cele mai importante artere ale Bucureştilor care poartă numele primei regine a României, Elisabeta (1843-1916). Dincolo de Piaţa Universităţii, într-o "continuitate dinastică", această arteră se prelungeşte cu Bulevardul Carol I. De fapt, primul rege al României a fost implicat direct în dezvoltarea acestei zone, care, după 1885, s-a datorat şi necesităţii de a se obţine o şosea destinată să faciliteze accesul lui Carol I la Palatul Cotroceni, reşedinţa sa de iarnă, purtând din acest motiv şi denumirea de "Calea regală".

Dar, de fapt, extinderea arterei pe care o străbatem acum este mai veche, căci, încă în 1853, se tăiase o uliţă despărţitoare între noua Gradină Cişmigiu şi Podul de Pământ, Calea Plevnei se astăzi. Treptat, această arteră a luat o dezvoltare aproape "explozivă", pe ea apărând o serie de clădiri impunătoare, precum Hotelul Bulevard, Palatul Eforiei Spitalelor Civile, clădirea cinematografului cunoscut astăzi sub numele de "Bucureşti" şi multe altele, majoritatea cu o reală valoare arhitectonică. În intenţia unuia din "ctitorii" Bucureştiului modern, care a fost primarul Emanoil Protopopescu Pake, bulevardul trebuia să facă parte dintr-o magistrală ce urma să străbată capitala de la est la vest.

Ministere, primării, bănci, arhive, şcoli, cinematografe, restaurante

Din mai multe puncte de vedere Bulevardul Regina Elisabeta poate fi considerat una dintre arterele centrale ale Bucureştilor, nu numai ca poziţie, ci şi pentru pe el se află o serie de instituţii politice, administrative, culturale importante, precum şi o serie de hoteluri, obiective culturale, puncte de socializare.

Pornind din Piaţa Universităţii, pe partea stângă, prima clădire mai importantă este Palatul Societăţii de Asigurări "Generala", construit în locul vechii grădini